Singurul lucru pe care mi-l doresc din toata inima si nu-l gasesc nici pe Internet, nici in cataloagele vreunui supermarket, nici in Gara de Nord, nici la talcioc ... sunt prietenii. Viata mea s-a invartit in jurul oamenilor care ma inconjoara. Sunt mult mai fericita atunci cand cineva imi spune o vorba buna, ma incurajeaza, ma sprijina cu un sfat venit din inima (mai mult sau mai putin subiectiv, dar totusi e un sfat), ma imbratiseaza cu o privire calda, sau mustratoare (cand e cazul, si e de multe ori), ma bate barbateste pe umar, imi zambeste complice, imi ofera o bere ... :P Dintre toti oamenii astia care roiesc in jurul meu, care uneori ma agaseaza, care ma intreaba in ce directie e Antartica, la ce statie sa coboare, sau doar cat e ceasul, eu incerc din rasputeri sa-i cuprind in palme, sa-i mangai, sa-i imbarbatez pe toti aceia care mai pastreaza in privire dorinta. Dorinta de a fi ei insisi, de a misca universul asta macar cu un micron in directia dorita de ei, de a trai frumos si curat, de a castiga o lupta cat de mica, de a proteja pe altcineva, de a impartasi si celorlalti din experientele lor, de a aduce cuiva zambetul pe buze, de a rade in loc sa se intristeze, de a alerga cu bratele deschise catre valurile inspumate ale marii, de a se bucura copilareste de un cadou invelit in poleiala. O concluzie imediata mi-a rasarit brusc in minte: nu voi fi in stare niciodata sa imi fiu prieten! Noroc cu voi ceilalti, care reusiti uneori sa ma faceti sa uit cat e de trist sa-ti fii propriul inamic! A, da, as mai vrea ceva... O oglinda cuprinzatoare, care sa ma oglindeasca asa cum sunt eu de fapt, fara sa imi ascunda nimic, care sa-mi arate cine sunt, cum arat, cat de palida sunt, care sa imi desconspire minciunile pe care mi le spun singura despre mine (vai, cat de bine ma simt, ce desteapta sunt, cata frumusete, cat caracter, cata maiestrie, o, doamne, ce ... looseritza :( ). Eh, si as mai vrea ca din oglinda asta sa ma priveasca celalalt Eu al meu: criticul, integrul, neimblanzitul, puternicul, severul. As vrea sa imi poata vorbi si sa ma certe. Sa ma injure, sa imi demoleze argumentele subrede cu care imi amagesc constiinta credula, sa ma ademeneasca prin imagini despre o alta persoana in care ma voi transforma, sa imi rada in nas atunci cand sunt o copila proasta si impiedicata, sa imi sopteasca ... numerele la 6/49 de duminica :D.